Produsele lactate sunt considerate esențiale pentru sănătatea oaselor. Acestea variază foarte mult în funcție de alimentația oferită animalelor de la care provin, dar și de modul în care acestea au fost procesate.

Laptele conține toate proteinele, acizii grași și micronutrienții necesari organismului. O ceașcă de lapte (250ml.) conține:

– 276mg. calciu (28% din DZR)

– vitamina D: 24% din DZR

– riboflavină (B2): 26% din DZR

– vitamina B12: 18% din DZR

– potasiu: 10% din DZR

– fosfor: 22% din DZR (DZR = doza zilnică recomandată)

Laptele conține și vitamina A, vitaminele B1 și B6, seleniu, zinc și magneziu.

250ml. de lapte conține 146 de calorii, 8 grame de grăsime, 8 grame de proteină animală de calitate și 13 grame de carbohidrați.

Există mai multe tipuri diferite de produse lactate. Produsele lactate grase, cum ar fi brânza și untul, au o compoziție nutritivă destul de diferită de cea a laptelui.

Raportul nutrienților diferă și în funcție de alimentația și modul cum au fost crescute animalele, mai ales în ceea ce privește cantitatea de grăsime. Compoziția de grăsime a laptelui este de fapt foarte complexă, fiind alcătuită din sute de acizi grași diferiți. Mulți dintre acești acizi grași sunt bioactivi și pot avea efecte puternice asupra sănătății.

De exemplu laptele de la vacile crescute pe pășuni și hrănite cu iarbă conține mai mulți acizi grași Omega-3 și cu până la 500% mai mult acid linoleic conjugat. De asemenea are un conținut mai mare de vitamine liposolubile, în special vitamina K2, un nutrient extrem de important pentru oase și inimă.

Aceste grăsimi și vitamine nu sunt prezente în produsele cu un conținut scăzut de grăsime sau în lactatele degresate, care au adesea în compoziție adaos de zahăr pentru a compensa lipsa de aromă cauzată de eliminarea grăsimilor.

Laptele este foarte sănătos pentru oase

Calciul este principala minerală din oase, iar laptele este cea mai bună sursă de calciu. Prin urmare, este simplu de dedus că produsele lactate au beneficii pentru sănătatea oaselor.

Produsele lactate îmbunătățesc densitatea osoasă, reduc osteoporoza și scad riscul de fracturi la persoanele în vârstă. De asemenea, pe lângă calciu lactatele conțin multe alte elemente nutritive foarte benefice pentru sănătatea oaselor, inclusiv proteine, fosfor și vitamina K2.

Consumul de produse lactate este asociat cu un risc mai mic de obezitate și diabet zaharat de tip 2

În ciuda faptului că lactatele sunt bogate în grăsimi, acestea sunt asociate cu un risc redus de obezitate.

De asemenea, există unele dovezi care arată cum grăsimea din lapte poate reduce riscul de diabet. Rezultatele unui studiu de la Harvard evidențiază cum persoanele care au consumat produse lactate cu conținut ridicat de grăsime au mai puțina grăsime pe burtă, un nivel mai mic al trigliceridelor, iar sensibilitatea la insulină li s-a îmbunătățit (având un risc scăzut cu 62% de diabet zaharat de tip 2).

Cele mai recomandate tipuri de produse lactate

Cele mai recomandate produse lactate sunt cele bogate în grăsimi, provenite de la animale care se hrănesc cu iarbă. Aceste lactate au mai mulți acizi grași benefici organismului și vitamine solubile, în special vitamina K2.

Consumul de produse lactate fermentate, cum ar fi iaurtul sau chefirul, poate aduce chiar mai multe beneficii pentru sănătatea organismului. Cei care nu tolerează produse lactate de vacă, pot opta pentru laptele de capră.

Efectele produselor lactate asupra organismului diferă de la un individ la celălalt. Unele persoane tolerează foarte bine produsele lactate, iar altele au un discomfort când consumă produse lactate convenționale, dar nu au probleme când consumă lactate crude.

Laptele și produsele lactate, cum ar fi brânza și iaurtul, sunt surse importante de proteine și calciu

Fiind surse importante de proteine și calciu, laptele și produsele lactate fac parte dintr-o dietă echilibrată. Organismul are nevoie de proteine pentru a funcționa în mod corespunzător, pentru a se dezvolta și regenera. Calciu ajută la menținerea oaselor și a dinților, acesta fiind absorbit cu ușurință de organism.

Conținutul total de grăsimi din produsele lactate poate varia foarte mult. Grăsimea din lapte oferă calorii pentru necesitățile celor mici și de asemenea conține vitamine esențiale cum ar fi vitamina B2 sau vitamina B12.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste grăsimi sunt grăsimi saturate. În cazul copiilor mici și persoanelor în vârstă un consum prea mare de grăsimi poate contribui la un aport de energie în exces … și deci se poate ajunge la creșterea în greutate. O dietă bogată în grăsimi saturate poate duce la niveluri ridicate ale colesterolului din sânge, iar acest lucru poate crește șansele de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Puteți verifica cantitatea de grăsimi, sare și zahăr din majoritatea alimentelor lactate urmărind informațiile nutriționale de pe etichetă. Dacă se compară produse similare, se pot face alegeri mai sănătoase.

Brânzeturile pot conține o cantitate mare de grăsimi și sare

Brânza face parte dintr-o dietă sănătoasă, dar trebuie consumată și aceasta cu moderație. Cele mai multe tipuri de brânză – cum ar fi brie, stilton, cheddar, lancashire – conțin între 20g. și 40g. grăsimi la suta de grame de produs. Alimentele care conțin mai mult de 17,5g. grăsimi per 100g. sunt considerate bogate în grăsimi.

Unele brânzeturi pot fi bogate în sare (mai mult de 1,5g. sare la 100g. produs este considerat un conținut peste medie). Un consum ridicat de produse sărate poate duce la hipertensiune arterială.

Dacă folosiți brânza pentru a aroma diverse preparate sau pentru sosuri, puteți încerca să utilizați brânzeturile puternic aromatizate, cum ar fi brânza cheddar maturată sau brânza cu mucegai albastru (va fi nevoie de o cantitate mai mică de brânză la preparate).

O altă opțiune este de a alege brânzeturile dure cu conținut scăzut de grăsime, care conțin de obicei între 10g. și 16g. grăsime raportat la 100g. de produs. Brânza de vaci și quarc au un conținut scăzut de grăsimi (3g. de grăsimi sau mai puțin raportat la 100g. de produs).

Necesarul de produse lactate în dieta femeilor însărcinate

Produsele lactate sunt surse importante de calciu, ceea ce este important în timpul sarcinii pentru dezvoltarea oaselor copilului. Cu toate acestea, unele brânzeturi ar trebui evitate în timpul sarcinii. Este recomandat doar consumul de lapte pasteurizat pe timpul sarcinii. Dacă doriți să consumați lapte „crud” acesta trebuie fiert înainte de consum. Femeile însărcinate ar trebui să evite laptele nepasteurizat de capră sau oaie sau produsele pe bază de lapte nepasteurizat.

De asemenea, trebuie evitate brânzeturile albastre, alte tipuri de brânză cremoase cum ar fi brie și camembert sau alte brânzeturi cu o crustă similară, indiferent dacă sunt pasteurizate sau nu. Acest lucru se datorează faptului că acestea au un conținut ridicat de listeria, o bacterie care poate provoca avortul spontan.

Brânza de vaci, brânza topită, feta, mozzarella sau brânzeturile dure, cum ar fi cheddar sau parmezanul, pot fi consumate de femeile însărcinate.

Necesarul de lactate în alimentația bebelușilor și copiilor sub 5 ani

Laptele și produsele lactate sunt necesare în alimentația celor mici. Acestea sunt o sursă importantă de energie și proteine și conțin o gamă variată de vitamine și minerale, inclusiv calciu, de care copiii în creștere au nevoie pentru dezvoltarea armonioasă a oaselor și dinților.

Departamentul de sănătate recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață a bebelușului. Dacă nu alăptați, puteți oferi lapte praf formulă specială pentru sugari. Laptele de vacă nu trebuie administrat băubil până la un an. Acest lucru se datorează faptului că nu conține echilibrul de nutrienți de care are nevoie un bebeluș pentru a se dezvolta armonios.

Cu toate acestea, bebelușii mai mari de 6 luni pot consuma preparate care conțin lapte de vacă.

Copiii sub un an nu trebuie să consume lapte condensat, lapte praf sau alte tipuri de lapte vegetal, cum ar fi laptele de orez, ovăz sau migdale. Formula pentru sugari este singura alternativă potrivită pentru laptele matern în primele 12 luni de viață ale celui mic.

Copiii trebuie să primească lapte și produse lactate integrale până la vârsta de 2 ani deoarece laptele și produsele lactate degresate nu le asigură necesarul de calorii și vitamine esențiale. După 2 ani se pot oferi ocazional lactate semidegresate, atât timp cât copilul are o dietă echilibrată și variată.

Nu se oferă lapte degresat sau cu 1% grăsime băubil copiilor sub 5 ani deoarece acest lapte nu conține suficientă vitamina A și calorii pentru alimentația copiilor.

Copiii cu vârste între 1 și 3 ani au nevoie de aproximativ 350mg. de calciu zilnic (300ml. de lapte conține necesarul de 350mg. de calciu).

Laptele de capră și de oaie în dieta copilului

La fel ca în cazul laptelui de vacă, laptele de capră și cel de oaie nu sunt potrivite băubile în dieta copiilor sub un an deoarece acestea nu conțin echilibrul de nutrienți necesar în alimentația micuților.

Produsele lactate de capră și oaie pasteurizate se pot oferi băubile copiilor peste un an. Acestea pot fi folosite în preparatele gătite ale celor mici după vârsta de 6 luni.

Ce este pasteurizarea?

Pasteurizarea este un proces de tratament termic prin care se ucid bacteriile din produse și se previn diverse intoxicații alimentare.

Majoritatea produselor lactate sunt pasteurizate. În cazul în care laptele nu este pasteurizat, acesta este numit de obicei lapte crud. Se poate cumpăra lapte crud și smântână nepasteurizată de la diverse ferme sau din piață. Cu toate acestea, produsele lactate nepasteurizate pot conține bacterii care pot provoca intoxicații alimentare. Dacă optați să achiziționați produse lactate nepasteurizate, asigurați-vă că acestea sunt păstrate în condiții de refrigerare corespunzătoare deoarece se alterează foarte repede.

Unele tipuri de brânză sunt preparate cu lapte nepasteurizat (de exemplu unele tipuri de brânzeturi cu mucegai sau brânza de capră).

Copiii, femeile însărcinate sau cei în vârstă sunt mai vulnerabili la intoxicații alimentare și ar trebui să evite produsele lactate nepasteurizate. Cu toate acestea, femeile însărcinate pot consuma brânzeturi mai tari cum ar fi cheddar sau parmezan, chiar dacă acestea sunt preparate din lapte nepasteurizat.

Surse:

https://authoritynutrition.com/is-dairy-bad-or-good/

http://www.nhs.uk/Livewell/Goodfood/Pages/milk-dairy-foods.aspx

http://www.nutritionecology.org/panel5/intro.html

Comentarii Facebook