Astăzi am avut și noi puțin ajutor din partea mamei și am prins curaj. Ne-am încumetat să mergem la spațiul de joacă pentru copii din mall. Planul era cam așa: merg părinții cu bunica și copilul din dotare și treptat părinții se evaporă, iar juniorul rămâne la joacă cu supraveghetorul șef.

Buuun … și acum nu știm ce să facem prima dată – servim o cafea, ne plimbăm sau să facem câteva cumpărături rapide?

Până ne dezmeticim noi bine ne trezim tot în magazine cu jucării pentru copii, la raionul cu mașinuțe colorate și cochete. Ne limităm la a cumpăra o jucărie și zicem gata! acum ne vedem de-ale noastre.

Trecem pe lângă o librărie și ne abatem puțin de la planurile inițiale. Ne gândim să ne clătim puțin ochii și ne plimbăm printre rafturi fără un scop anume. Ghidați de instinctul părintesc ajungem la cărțile pentru cei mici. Iar luăm strictul necesar și ne hotărâm totuși să servim acea minunată cafea. Eu tot cu gândul la ea rămân, soțul vrea-nu vrea, vine cu nevasta din dotare (nu e mare fan cafea, dar am norocul să fiu o răsfățată).

Și cum nimic nu ține la infinit, sună bunica și ne anunță că piticul nostru nu mai vrea joacă … de fapt vrea joacă, dar cu părinții. Gata prima oră minunată singuri, urmează orele de vis cu piticotul.

Astfel a decurs prima noastră escapadă în ultimii doi ani și jumătate. Eu zic că totuși e bine, nu-i așa? 🙂